Totalul afişărilor de pagină

miercuri, 12 octombrie 2011

Remember Divizia A 1989-1990: jumătatea de sezon în comunism, jumătate în capitalism


Campionatul 1989-1990 a fost unul atipic: turul s-a desfăşurat sub regimul comunist, iar returul, venit după Revoluţia Română, a fost marcat de instaurarea democraţiei. Dintre cele 18 echipe aliniate la startul acelei ediţii a Diviziei A, nu mai puţin de patru echipe (Inter Sibiu, Corvinul, FC Olt şi Victoria Bucureşti) au fost desfiinţate, iar o a cincea, Flacăra Moreni, se zbate în hăţişurile ligii a patra. Farul, Bihor, FC Argeş, Poli Timişoara şi Bacăul evoluează în Liga II, iar Petrolul, Sportul Studenţesc, FC Braşov şi ”U” Cluj, încearcă să reînvie gloria de altădată. Jiul Petroşani e nou-promovată în Liga a III-a, în timp ce ”U” Craiova este momentan exclusă din toate competiţiile. Marile câştigătoare ale acestor două decenii scurse sunt Dinamo şi Steaua, cele două mari cluburi bucureştene câştigând împreună 15 titluri de campioană a României.



Divizia A 1989-1990

1. Dinamo
Deşi, odată cu căderea dictaturii lui Ceauşescu, unii doreau şi desfiinţarea celor două echipe considerate reprezentative ale regimului comunist, Dinamo a continuat să fie una dintre puterile campionatului românesc. După val-vârtejul revoluţionar, când s-a pus problema schimbării denumirii echipei în Unirea Tricolor, ”roş-albii”, conduşi de pe bancă de Mircea Lucescu, au ajuns până în semifinala Cupei UEFA, şi au reuşit performanţe notabile în ultimii 20 de ani: şase titluri şi şase Cupe ale României, o Supercupă, patru poziţii de  vicecampioană a României, plus atingerea a încă unei finale a Cupei şi pierderea a încă patru Supercupe. Timp de 20 de ani, Dinamo a îmbinat performanţa sportivă cu influenţa asupra arbitrajului şi nereuşitele în cupele europene.


2. Steaua
Anul 1989, a fost unul nefast pentru stelişti. După pierderea finalei Cupei Campionilor Europeni în faţa lui AC Milan (0-4), a urmat Revoluţia, şi pierderea sprijinului familiei Ceauşescu. ”Militarii” au fost cei care s-au adaptat cel mai repede capitalismului, iar după trei ani de secetă, rezultatele nu au întârziat să apară: 9 titluri (dintre care şase consecutive, între 1992 şi 1998), 5 Cupe şi 5 Supercupe ale României, plus o semifinală de Cupa UEFA (2005-2006). În 2011, după ani de şicane ale oficialilor din Ministerul Apărări Naţionale, Steaua a părăsit Complezul Sportiv din Ghencea, considerând că plăteşte o chirie prea mare.


3. ”U” Craiova
Oltenii renasc după 1989, câştigând un titlu (cu Craioveanu, Prunea şi Săndoi în echipă) şi două Cupe ale României, plus alte două clasări pe locul al doilea al clasamentului, dar problemele apar în a doua jumătate a anilor `90, odată cu intrarea echipei pe mâna patronilor George Ilinca, Gigi Neţoiu şi Dinel Staicu, care fie nu au reuşit să-i mai imprime strălucirea de odinioară, fie au vândut toţi jucătorii şi au spălat putina. Odată cu venirea lui Adrian Mititelu, ”Ştiinţa” mai reuşeşte o premieră: retrogradează în liga secundă după 41 de ani consecutivi în primul eşalon. Promovează după un singur an petrecut la ”matineu”, dar, din cauza conflictului dintre patron şi conducătorii fotbalului românesc, echipa a fost dezafiliată pe data de 20 iulie 2011 din toate competiţiile patronate de FRF şi LPF.

4. Petrolul
Petrolul promovează în 1989, iar în 1990 termină pe locul 4 şi ajunge în semifinala Cupei, unde pierde la scor în faţa Stelei. Ploieştenii vor participa în Cupa UEFA, unde întâlnesc pe Anderlecht şi pierd ambele manşe. Echipa renunţă la numele de Petrolul, numindu-se un an de zile FC Ploieşti, dar revine la vechea denumire în 1993. Petroliştii câştigă Cupa, în 1995, învingând Rapidul în urma loviturilor de la 11 metri. În 2002, Petrolul retrogradează, iar cea mai bună performanţă este înregistrată în sezonul 2005-2006, când "lupii galbeni" ating semifinalele Cupei României. ”Galben-albaştrii” au revenit în Liga 1 în 2011 şi au inaugurat noul stadion ”Ilie Oană”, care a costat aproape 20 de milioane de euro.




5. Poli Timiæoara
Ca o ironie a sorţii, odată cu Revoluţia începută la Timişoara, clubul ”fanion al Banatului” a intrat în cea mai nefastă perioadă a istoriei sale. Echipa reuşeşte, în 1991, un rezultat remarcabil, remiză cu Real Madrid, dar lipsa ajutorului financiar la nivel local, duce la retrogradarea din anul 1997, după o lungă agonie. În primăvara anului 2000, Claudio Zambon preia echipa şi începe o adevărată telenovelă, finalizată, în toamna anului 2001, cu părăsirea Timişoarei, după certuri cu autorităţile locale. Echipa lui Zambon s-a desfiinţat, după ce ajunsese să evolueze în liga a patra bucureşteană, iar preluarea lui Poli AEK, considerată de fani continuatoarea morală a istoriei clubului, de către Marian Iancu, duce la o revenirea în topul campionatului românesc, încununată cu două titluri de vicecampioană (2008-2009, 2010-2011). La începutul sezonului 2011-2012, echipa ”viola” nu a primit licenţa şi a pierdut dreptul de a juca în preliminariile Ligii Campionilor şi în Liga 1.


6. Inter Sibiu
Ajutat de fiului lui Nicolae Ceauşescu, Nicu, echipa Sibiului a devenit una dintre echipele puternice ale Divizia A în perioada comunistă. După 1989, sibienii termină sezonul 1990-1991 pe locul 4 şi câştigă Cupa Balcanică. Urmează un an de coşmar, în care cei mai valoroşi jucători pleacă, iar sponsorii îşi retrag ajutorul, aşa că în 1996 clubul retrogradează, iar în 2000 este desfiinţat. De abia în 2011, o nouă echipă din Sibiu, Voinţa, promovează în prima ligă, în urma unui baraj cu Săgeata Năvodari, după ce Poli Timişoara, Gloria Bistriţa şi FC Bihor nu au primit licenţa.


7. FCM Braşov
Istoria post-decembristă a braşovenilor este simplă: între 1990 şi 1997, nu au retrograt, menţinându-se între locurile 9 şi 14. În 1997, ”stegarii” pică în liga secundă, de unde promovează în 2000, an în care a ocupat locul 13 şi s-a salvat în ultima clipă de la retrogradare. Următoarele patru sezoane sunt antagonice: un loc trei şi participare în cupa UEFA, unde sunt eliminaţi de Inter Milano, un loc 11, din nou locul 3 şi apoi locul 10. În 2005, echipa de sub Tâmpa retrogradează din nou, dar, în 2008, revine pe prima scenă sub conducerea lui Răzvan Lucescu, ocupând apoi poziţia a noua la finalul acelei ediţii de campionat. Braşovenii sunt acum surpriza plăcută a campionatului, în condiţiile în care prin curtea clubului s-au perindat în ultimele trei sezoane peste 30 de fotbalişti.


8. Corvinul Hunedoara
După un loc trei şi participarea în Cupa UEFA (1981-1982) şi ”norma hunedoareană” din sezonul 1985-86, cu victorii pe linie în partidele disputate pe teren propriu de la trei goluri în sus, în total 74 de reuşite, ”corbii” ocupă, la finele sezonul 1991-1992, locul 18 şi ajung în liga secundă. Clubul intră în colaps, desfiinţându-se în 2004, iar asociaţia înfiinţată să-i ia locul îşi dă la rândul ei duhul în 2008. În vara lui 2009, la iniţiativa lui Mihai Leu, s-a înfiinţat FC Hunedoara, care se vrea continuatoarea istoriei Corvinului şi care a reuşit deja  promovarea în liga a treia.


9. Farul Constanţa
Performanţele ”marinarilor” după 1989 sunt ocuparea unui loc cinci la finalul stagiunii 2004-2005, finala Cupei României din 2005, pierdută în faţa lui Dinamo (scor 0-1), şi finala Cupei Intertoto, un an mai târziu, cedată de asemenea în faţa francezilor de la AJ Auxerre (1-4 şi 1-0). Constănţenii au fost mai mult rampa de lansare a unor fotbalişti, precum Stelian Carabaş, Dennis Şerban, Tiberiu Curt, Vasilică Cristocea, Iulian Apostol, Ianis Zicu, Denis Alibec, Cosmin Matei, Alex Măţel sau Kehinde Fatai. Soarta clubului pare pecetluită, după ce alte două echipe puternice, Săgeata Năvodari şi Viitorul Constanţa, au luat prim-planul fotbalului de pe malul mării.


10. FC Bihor
Echipa retrogradează în Divizia B în 1991, apoi are un periplu de un sezon în liga a treia (1996), pentru ca în 2003, cu Ioan Andone la cârmă, după un baraj de promovare contra Oţelului Galaţi să mai bifeze o stagiune în Liga 1. Retrogradează din nou la finalul sezonului, dar joacă un nou baraj cu Forex Braşov şi Unirea Urziceni (2006), pe care îl pierde. Promovează la finalul sezonului 2010-2011, dar nu primeşte licenţa şi evoluează acum în Seria 2 a Ligii a II-a.


11. Sportul Studenţesc
Sportul Studenţesc, clubul unde jucaseră  Hagi, Mircea Sandu sau Coraş retrogradează la finele sezonului 1997-98, fiind aproape de ”C” un an mai târziu, catastrofa fiind evitată prin obţinerea unei victorii în ultima etapă a campionatului. În 1999, clubul intră sub patronajul lui Vasile Şiman, care începe reîntinerirea echipei, iar la finalul sezonului 2001-2002 ”studenţii” revin în prima ligă. ”Gaşca nebună” retrogradează din nou la finalul sezonului 2002-2003, dar promovează la pas sezonul următor, cu doar 2 înfrângeri şi 5 egaluri. La finalul ediţiei 2005-2006, bucureştenii ocupă poziţia a patra şi ratează la mustaţă calificarea în Cupa UEFA, dar sunt retrogradaţi, deoarece nu au îndeplinit condiţiile Comisiei de licenţiere a FRF. ”Studenţii” revin în primul eşalon după sezonul 2009-2010 şi scapă de retrogradare, la finalul lui 2010-2011, numai după ce alte trei echipe nu primesc licenţa.


12. FC Argeş Piteşti
Piteştenii retrogradează la finalul sezonului 1991-1992, dar revin în prima ligă în 1994, trei sezoane mai târziu izbutind un onorant loc trei, la 9 puncte de campioana Steaua, dar şi o participare în Cupa UEFA, cu o echipă din care se remarcau Adrian Mutu, Jean Barbu, Sică Bârdeş, Vali Năstase sau Iulian Crivac. Plecarea lor nu strică raportul de forţe. ”Alb-violeţii” sunt una dintre cele mai constante cluburi din fotbalul românesc, beneficiind de aportul noilor vedete, Dică, Neaga şi Dani Coman, dar odată cu vânzarea acestora la finalul 2006-2007, ”vulturii” retrogradează. Revin în elită, un an mai târziu, şi, deşi în sezonul 2008-2009 ei ocupă locul 10, FC Argeş a fost retorogradată, după ce DNA, a descoperit că patronul echipei, Cornel Penescu, a încercat să mituiască mai mulţi arbitri. Acum FC Argeş evoluează în Seria a 2-a a ligii secunde, unde se luptă pentru promovare cu Poli Timişoara şi Gloria Bistriţa.


13. ”U” Cluj
”U” retrogradează în 1991 în Divizia B, dar revine anul următor în prima divizie sub comanda lui Ioan Sdrobiş. În sezonul 1997- 1998, după retragerea sponsorului Banca Dacia Felix, ”şepcile roşii” termină pe locul 13, dar retrogradează sezonul următor în Liga a II-a, cu 92 de goluri încasate şi doar 19 marcate. Fotbaliştii părăsesc echipa, iar ”U” retrogradaează în Divizia C la finalul sezonului 1999-2000.  După un an, Ioan Ovidiu Sabău urcă echipa în Divizia B, pentru ca în 2007 Adrian Falub să aducă promovarea mult visată. Anul următor clujenii retrogradează, în timp ce rivalii de la CFR Cluj câştigă titlul de campioană. Ultima meci, în care echipele clujene s-au întâlnit, a fost pigmentată cu acuzaţii de luare şi dare de mită, în celebrul ”Caz Valiza”. După promovarea din 2010, suporterii clujeni se pot bucura şi de finalizarea ”Cluj Arena”, noul stadion al echipei.


14. Jiul Petroşani
Hunedorenii retrogradează în 1991 şi stau în eşalonul secund cinci ani. Venirea lui Miron Cozma la cârma echipei va menţine doi ani echipa în prima ligă (1996-1998), Jiul devenind o oază de bunăstare, cu salarii colosale pentru antrenori şi jucători. După arestarea  ”Luceafărul huilei”, în 1999, urmează unul dintre cele mai jenante perioade din istoria clubului, cu un sezon în care se acumulează doar 10 puncte şi numai trei victorii. Noul patron, Alin Şimota, a asigurat stabilitate clubului, dar promovarea din sezonul 2005-2006 a fost urmată de retrogradarea survenită anul următor. Pentru petroşăneni a urmat o perioadă de colaps, în acest moment echipa evoluând în Liga a III-a.


15. SC Bacău
FCM Bacău joacă finala Cupei României, în sezonul 1990-1991, dar  pierde în faţa Craiovei (1-2). Dumitru Sechelariu, preia clubul în toamna anului 1992, dar nu izbuteşte să evite retrogradarea, penitenţa la matineu durând doi ani. În 1995, moldovenii reintră în prima ligă, unde rezistă până în 2006, sub diverse denumiri (Selena, AS şi FCM),  reuşind o victorie la scor (5-1) în Ghencea, considerată una dintre surprizele all-time ale campionatului României). Două locuri  5 (1997 şi 1999), poziţia a 10-a (1998) şi clasarea pe 8 (2000) sunt urmate de retrogradare, după barajul cu Farul (2001), şi cumpărarea locului de prim eşalon de la Baia-Mare, în aceeaşi vară. Locului 6 din sezonul 2001-2002, îi urmează câteva sezoane haotice, iar, după pierderea alegerilor de către Sechelariu, băcăuanii retrogradează în 2006. Moldovenii evoluează acum în seria a doua a Ligii a II-a, dar din sezonul următor echipa lui Sechelariu va trebui să dea piept cu CS Bacău, echipa finanţată de Primăria Bacău.


16. Flacăra Moreni
Dâmboviţenii terminaseră ediţia precedentă de campionat pe locul al patrulea şi întâlniseră, în preliminariile Cupei UEFA, pe FC Porto, în faţa căreia a cedat greu, 1-2, pe teren propriu, şi 0-2 în deplasare. În primul campionat după Revoluţie, Flacăra retrogradează la mustaţă din Divizia A, la doar un punct distanţă de următoarea clasată, începând să alunece, încet dar sigur, în obscuritate, iar din 2005 evoluează în liga a patra Dâmboviţa.



17. Victoria Bucureşti
Sezonul 1988-1989 fusese unul senzaţional pentru ”securişti”: ocupaseră ultimul loc al podiumului Diviziei A şi trecuseră în Cupa UEFA de Sliema Wanderers, Dynamo Minsk şi Turun Pallosseura, fiind eliminată de  Dynamo Dresda în sferturile de finală ale competiţiei. ”Dubla” contra Valenciei (1-3 şi 1-1) din sezonul următor, contând pentru aceeaşi competiţie, este cântecul de lebădă al puternicei, dar hulitei, echipe bucureştene: clubul s-a desfiinţat în ianuarie 1990, iar ultimul preşedinte al asociaţiei sportive, Dumitru Dragomir, a stat şapte luni în arestul poliţiei, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor obsteşti. În 2010, s-a înfiinţat şcoala de fotbal pentru copii CS Victoria Bucureşti.

18. FC Olt Scorniceşti
Clubul din oraşul de baştină a lui Nicolae Ceauşescu a avut poate cel mai mult de suferit de pe urma căderii regimului comunist. Ajutată să urce în liga secundă, la finalul sezonului 1978, când a învins în meciul decisiv cu 18-0 pe Electrodul Slatina pentru a promova la golaveraj, echipa ajunge după numai 3 ani la cea mai bună performanţă din  istorie: locul 4 în Divizia A. Din echipa înfiinţată ca o odă adusă ”celui mai iubit fiu al poporului” şi la care au jucat de-a lungul timpului Balaci, Piţurcă sau Dan Petrescu, s-a ales praful după Revoluţie: în ianuarie 1990 a fost desfiinţată, iar o succesoare a ei evoluează, pe un stadion de 18.000 de locuri, în liga a patra din Olt.

Clasament final Divizia A ediţia 1989-1990:
1. Dinamo    Bucureşti    57p
2. Steaua Bucureşti        56p
3. ”U” Craiova               44p
4. Petrolul Ploieşti          41p
5. Poli Timişoara            41p
6. Inter Sibiu                  36p
7. FCM Braşov             35p
8. Corvinul Hunedoara   32p
9. Farul Constanţa          31p
10. FC Bihor Oradea     30p
11. Sportul Studenţesc   30p
12. FC Argeş Piteşti       29p
13. SC Bacău                 29p
14. Jiul Petroşani             29p
15. ”U” Cluj                    29p
16. Flacăra Moreni          28p
17. Victoria Bucureşti      21p
18. FC Olt Scorniceşti    12p


Unde evoluau celelalte echipe din Liga 1 în 1990:
Rapid Bucureşti - Divizia B
CFR Cluj - Divizia C
FC Vaslui - club înfiinţat în 2002
Oţelul Galaţi - Divizia B
Gaz Metan Mediaş - Divizia C
Pandurii Tg. Jiu - Divizia B
Astra Ploieşti - Divizia D
Ceahlăul Piatra Neamţ - Divizia B
FCM Tg. Mureş - club înfiinţat în 2004
Voinţa Sibiu - club înfiinţat în 2007
CS Mioveni - club înfiinţat în 2000
Concordia Chiajna - Divizia D

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu